Functionarul public vs. functionarul public in sensul legii penale

Daca sunteti obisnuiti ca functionar public sa insemne “acea persoana numita intr-o functie publica si care exercita prerogative de putere publica“, dar vine Codul Penal si va spune ca functionar public este si parlamentarul, primarul, medicul sau chiar ziaristul si nu mai intelegeti nimic, atunci acest articol este exact de ce aveati nevoie ca sa va lamuriti.

Trebuie de la bun inceput sa spunem ca este o situatie nefericita cand acelasi termen capata notiuni diferite in functie de legea care-l foloseste. Practic legiuitorul a ales sa opereze cu notiunea de “functionar public” in continuare dar sa acopere o plaja mult mai mare de persoane care pot aduce atingere unor valori sociale pe care el a simtit nevoia sa le protejeze. S-a optat pentru atribuirea conceptului de “functionar public” oricarei persoane care indeplineste o activitate pentru un serviciu public, de orice natura, indiferent daca lucreaza pentru stat sau pentru “privat” (vom vedea in continuare cand “privatul” capata aceasta valenta).

Adica vorbim de orice persoana care, prin natura serviciului sau are anumite responsabilitati fata de societate, in virtutea faptului ca exercita un serviciu public. Hai sa vedem mai intai cum defineste Codul Penal actual acest lucru:

Art. 175 Funcţionar public

(1) Funcţionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie:

a) exercită atribuţii şi responsabilităţi, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti;

b) exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură;

c) exercită, singură sau împreună cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atribuţii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.

(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Daca luam primul aliniat, si analizam punctul a) vom observa ca intra toti cei care exercita atributii si responsabilitati in domeniul celor trei puteri din stat: legislativa, executiva sau judecatoreasca. Aici intra: parlamentarii, respectiv presedintele tarii, primul-ministru, ministrii, secretarii de stat, etc., respectiv judecatorii, grefierii, procurorii, etc.

In ce priveste punctul al doilea (b), acesta ar putea fi interpretat drept subsidiar al primului (pentru ca veti vedea ca unele persoane se pot incadra in ambele), acoperind deopotriva persoanele alese sau numite intr-o functie publica. Aici este si punctul in care intra si functionarii publici in sensul legii administrative. Sesizand acest lucru se poate observat cat de mult ar fi restranse faptele de coruptie daca codul penal nu ar fi extins denumirea de functionar public si la categoriile de la punctul a) sau c), ori aliniatul 2, dar chiar si la b) pentru ca mai sunt si asa numitii functionari publici cu statut special (spre exemplu: politistii sau inspectorii ANAF).

In ce priveste punctul 3, aici codul se duce si catre zona economica. Daca in cazul unei regii autonome lucrurile ar fi clare, ele se complica in cazul unor societati comerciale oarecare. Daca capitalul social al firmei este integral de stat, ori cel putin majoritar, atunci cel care exercita singur sau impreuna cu alte persoane (in cadrul unui consiliu de administratie, de exemplu) atributii in legatura cu realizarea obiectului de activitate al respectivei entitati juridice, va fi functionar public in sensul legii penale si va putea raspunde pentru infractiunile de coruptie.

In ce priveste aliniatul 2, acesta cuprinde persoanele care nu lucreaza efectiv intr-o structura a statului (fie ca e o autoritate publica, o institutie publica sau o persoana juridica cu capital majoritar de stat), ci este in principiu o persoana care realizeaza o profesie liberala. Daca indeplinesc doua conditii, ele pot fi incadrate drept functionari publici. Prima conditie este aceea de a presta un serviciu de interes public, in timp ce a doua consta fie in investirea acestei persoane de catre o autoritate publica, fie in supunerea acesteia in supravegherea sau controlul pe care o autoritate publica il poate desfasura asupra sa cu privire la realizarea respectivului serviciu de interes public. Spre exemplu, un expert tehnic judiciar este numit e catre instanta sa duca la indeplinire un serviciu. La fel si un lichidator judiciar. Tot aici se incadreaza si notarii, executorii judecatoresti, etc.

Codul Penal face o deosebire insa intre aliniatul 1 si 2 de la articolul 175. Spre exemplu, infractiunea de luare de mita are o aplicabilitate mai restransa fata de persoanele de la aliniatul 2, nefiind sanctionare decat oferirea de bani pentru ca functionarul public sa nu-si duca la indeplinire atributiile pe care le are. In acelasi timp insa, daca functionarul este platit sa urgenteze actele care intra in atributiile lui, el nu va raspunde penal. Daca ar fi incadrat pe oricare din aliniatul 1, el ar raspunde penal in ambele situatii. S-a optat pentru aceasta solutie din ratiuni logice: functionarul public de la alineatul 2 este o persoana care are o profesie liberala, ea putandu-si stabili tarifele si serviciile conform propriilor interese (in speta o taxa pentru urgentarea unui serviciu pe care o solicita un notar public), dar in acelasi timp trebuie sa-si respecte obligatiile cu care a fost investit (acelasi notar public care, in schimbul unei sume de bani de la un tert, intarzie sau nu realizeaza un act pentru o persoana care ar fi in drept sa-l obtina).

Pana la urma, notiunea de functionar public in sensul legii penale trebuie privita strict ca pe o “unealta de lucru” a legiuitorului, in sensul ca a definit orice persoana susceptibila de a aduce atingere valorilor sociale protejate de legile anticoruptie. In rest, nu are nicio relevanta din punct de vedere profesional pentru persoana vizata, ea avand in continuare, in raport cu institutia fata de care isi indeplineste atributiile de serviciu, aceeasi calitate: presedinte, parlamentar, politist, etc.

Functionarul public vs. functionarul public in sensul legii penale
5 (100%) 1 vote

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *