Gabriel Biris: Lamuriri cu privire la impozitul pe locuinta unde exista sedii de firme

Gabriel BirisUna din modificarile majore (dar in acelasi timp, destul de controversate) care au venit odata cu noul cod fiscal a fost faptul ca impozitul pe locuinta nu va mai fi achitat in functie de proprietarul imobilului ci in functie de destinatia sa. Astfel ca, daca imobilul este sediu social al unei firme, indiferent cine este proprietarul sau (in speta, o persoana fizica), la calcularea impozitului se va tine cont de aceasta.

S-a pus insa problema daca nu se desfasoara activitati economie acolo, ori daca destinatia este una mixta. Opiniile au fost diversificate si cum legea intra in vigoare de la anul, dubiile planeaza.

Secretarul de stat in Ministerul Finantelor, avocatul Gabriel Biris, a oferit o explicatie pentru aceste intrebari:

Art. 459 a fost gandit ca reasezarea impozitului pe cladiri sa NU afecteze micii intreprinzatori/pfa/pfi care isi au sediul inregistrat acasa!
– impozitul pe cladirile cu destinatie de locuinta in care sunt inregistrate sedii de firma/pfa/pfi unde NU se desfasoara activitati economice se calculeaza conform regulilor de la locuinte;
– chiar si daca se desfasoara activitati economice, dar cheltuielile cu imobilul (utilitati, reparatii, impozit) NU sunt inregistrate pe firma, impozitul se calculeaza la fel ca la locuinta.

Impozitul va fi calculat proportional cu folosinta (locuinta/activitati economice) doar daca sunt inregistrate cheltuieli cu spatiul afectat afacerii.

Cele trei articole ale codului fiscal care au starnit aceste controverse sunt urmatoarele:

Art. 457 – Calculul impozitului pe clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile – anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţ ei construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m 2,
din tabelul următor:
(3) În cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă cea mai mare corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.
(4) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor velurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor şi teraselor neacoperite.
(5) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.
(6) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (2) – (5) cu coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:
(7) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul  de corecţie prevăzut la alin. (6) se reduce cu 0,10.
(8) Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1) – (7), se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a) cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;
b) cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv, la data de 1  ianuarie a anului fiscal de referinţă;
c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal  de referinţă.
(9) În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul  terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost efectuată recepţia la  terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care cuprinde oligatoriu lucrări de  intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a  clădirii, a celorlalte cerinţe fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal,  creşterea performanţei energetice şi a calităţii arhitectural – ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

Nota: Tabele nu au fost reproduse in acest articol

Art. 458 – Calculul impozitului pe clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice

(1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2 – 1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
b) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
c) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor
dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.
(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(3) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a
clădirii.
(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457

Art. 459 – Calculul impozitului pe clădirile cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice
(1) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul se calculează prin insumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial conform art. 457 cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform art. 458.
(2) În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457.
(3) Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:
a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457;
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică, impozit ul pe clădiri se calculează conform prevederilor art. 458.

Pentru cei care doresc sa vada/citeasca Noul Cod Fiscal in intregime, il pot achizitiona dand click aici.

Gabriel Biris: Lamuriri cu privire la impozitul pe locuinta unde exista sedii de firme
5 (100%) 3 votes

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *